01 Oct
Cred cu tărie că un şut în dos te împinge înainte mai repede decât o face statul pe iarbă printre harfe şi unicorni. Cui îi [...]

Cred cu tărie că un şut în dos te împinge înainte mai repede decât o face statul pe iarbă printre harfe şi unicorni. Cui îi arde de schimbare când e fericit? Să fim sinceri, noul ne sperie mai mult decât ne încânta şi tocmai aici e buba!

Până nu demult, când mă împotmoleam în vreo înfundătură care nu semăna cu drumul larg pe care pornisem, mă încăpăţânăm să ţin cărarea. Fie că era vorba de job, de viaţă socială sau câte şi mai câte, au fost momente când simţeam să spun stop joc dar mă osândeam să merg înainte. Împotriva mea. Ceva din interior se agita, urla în vuvuzele dar pentru mine avaria nu era evidentă.“Nu e logic” să nu-mi fie bine era argumentul preferat cu care îmi aşezăm ochelarii de cal pe nas. Am de toate! Un job la care râvnesc mulţi, viaţă socială cât să-mi ajungă şi pe lumea cealaltă şi o familie care m-a sprijinit mereu. Aflam din jur că nu poţi să le ai pe toate, că e firesc să nu-ţi convină multe dar că mai faci compromisuri, cedezi ici colo (chiar dacă simţi exact contrariul) şi îţi faci şi tu loc în rândul lumii. Fără vâlvă, că nu schimbi tu mersul lumii! Sună cunoscut?

Mi-a luat ceva până mi-am dat seama că una e să iei decizii doar cu capul şi altă e să îţi mai asculţi şi flerul. Că te duce mult mai departe o spun şi businessmanii şi călugării budişti.

 

1 Comments

Lasa un raspuns 

Caută

Cele mai comentate

Ne găsești și aici